Nevinovatul de John Grisham

Nevinovatul lui Grisham a reusit sa ma faca sa ma indragostesc literalmente de roman prin tehnica simpla,fara artificii compozitionale,cu personaje chiar banale.
A fost ceva extrem de ciudat cand am aflat ca romanul este inspirit dupa un fapt real,un anumit fel de biografie,a cuiva necunoscut,sau putin cunoscut.
Stilul alert mi-a creat impresia ca romanul ma cuprinde in ghearele lui si nu mi-a dat drumul pana la ultima pagina.
Romanul a reusit sa ma impresioneze prin simplitatea descrierii si avantul povestirii creand imaginii cat mai vii si mai autentice.
Grisham nu ezita sa ne afunde in birocratia si hartogariile statlui American,demonstrand ca America anului 1980 nu e perfecta si ca nimeni nu respecta regulile,jucandu-se cu viata unui nevinovat.
Sincer,eu mi-am c-am pus intrebari cu privire la vinovatia/nevinovatia lui Ron Williamson,protagonistul romanului.
Am fost surprins cand personajul afirma ca moartea nu e totul,in ciuda faptului ca are creierul prajit de la bauturi si stupefiante.Nu e genul de personaj care isi accepta soarta usor.Chiar in inchisoare el is urla pana la epuizare nevinovatia.
Autorul nu dezvaluie identitatea criminalului nici macar in final,sau nu m-am prins eu care era,cert e ca finalul e si melancholic si vessel (nu va spun de ce).
Cred ca mai spus asta,dar romanul chiar mi-a placut si o sa citesc si celelate cartii de la Grisham pe care le-am imprumutat,pentru ca autorul asta chiar e talentat si stie sa spuna o poveste buna.

 Romanul e un most-read al genului crime-suspance,iar daca aveti ocazia sa-l cititi va garantez ca nu ve-ti regret decizia luata!